Adolescenta mea a fost cea mai frumoasa perioada din viata mea. Pe atunci tinerii erau mai cuminti decat acum.Am avut relatii foarte frumoase si-mi aduc aminte cu multa placere de ele. Eram o fata cuminte cu bun simt, uneori retrasa din grupul de la bloc unde tinerii plecau unde vroiau ei fara stirea parintilor. Pe atunci imi parea rau ca mama nu ma lasa cu oricine si orinde, insa acum cand am si eu copii o inteleg. Acum cand ma revad cu colegii de liceu, vb vrute si nevrute despre vremurile de atunci. Frumoase vremuri. Soarta a vrut sa ma marit de tanara (la aproape 20 ani), e frumos si acum dar.........adolescenta avea farmecul ei ....cu frica ca ma prinde tata cand fumam in scara blocului, cu emotiile de la scoala, cu prima dragoste, primul sarut, Doamne!!! atat de frumos au decurs toate......Apoi, l-am cunoscut pe sotul meu....aveam doar 18 ani.....si ce n-au reusit altii sa faca, a reusit el (a fost primul barbat caruia m-am daruit si cu el am ramas de atunci). :D
Ne-am crescut unul pe celalalt. Eu eram prima lui prietena. N-am sa uit niciodata serile cand ma aranjam cate o ora pt intalnire. Eram ca niste copii dar ne iubeam ca doi nebuni, chiuleam amandoi in fiecare zi cate o ora-doua de la scoala pt a fi mai mult timp impreuna. seara ne plimbam prin oras de cele mai multe ori fara un ban in buzunar insa eram tare fericiti. Imparteam aceeasi tigara, fura masina tatalui lui pt a ne mai plimba noi si tatal lui facea crize de nervi, a furat un lant din aur mamei lui si mi l-a daruit cadou. Nici eu nu eram mai prejos. Furam bani de la mama sa avem de tigari si benzina.
A fost frumos, nu voi uita niciodata!